doar un portret

Asculta mai multe audio Muzica

Am învăţat ca o parte esenţiala a fotografiei de portret se leagă de aspectul psihologic. « Tehnica » e sa « cucereşti » subiectul înainte, astfel încât atunci când îl fotografiezi sa nu se uite la aparatul-obiect ci la omul-fotograf si astfel, sa(-ţi) transmită in mod natural, (in)voluntar… o stare… un sentiment… o emoţie… un mesaj, prin privire… prin atitudine.

Când te uiţi la un aparat, n-ai ce sa-i transmiţi pentru ca lipseşte sentimentul… când te uiţi la omul din spatele aparatului, privirea, expresia, atitudinea capătă sens. Atunci abia comunicarea non-verbala prinde substanţă, e captată pe peliculă si se transmite privitorului prin imagine.

Acum… principiul e simplu… dar practica ne omoară :)… pentru ca pe lângă un foarte bun fotograf, e nevoie sa fii si un fin psiholog… si de ce nu, un «cuceritor» … E nevoie sa simţi omul, sa ii câştigi încrederea, sa i te bagi pe sub piele, in suflet, in minte fără sa creezi impresia unui asalt sau agresiuni psihologice, fără sa dai naştere unor suspiciuni sau temeri.

Unii oameni au talentul asta… majoritatea nu…